Transilvania, al cărui nume deriva din latină și care, în traducere literară înseamnă țara dintre păduri; este situată în centrul României, fiind înconjurată de munții Carpați la Sud, Est și Vest. În prezent, Transilvania este divizată în 10 județe, pe o suprafață totală de 96. 837 kmp și are peste 4, 5 milioane de locuitori.
De-a lungul istoriei, pe lângă români, pe teritoriul Transilvaniei s-au așezat unguri, germani, secui, armeni, evrei, etc. Aceasta este și explicația pentru care arhitectura transilvană este un mozaic de stiluri, reprezentate astăzi de edificii civile, religioase și militare care îmbină caracteristicile diferitelor culturi și civilizații. Este etalată o paletă largă de viziuni și stiluri, formând un fascinant amestec românesc, gotic și neo-gotic, renascentist, baroc și cu elemente neo-bizantine.
Pentru călătorul interesat de vestigiile medievale bine conservate, Transilvania este, fară îndoială, o primă destinație cultural-turistică. În acest context, așezămintele săsești, țăranii și neguțătorii care au locuit în Transilvania între sec. XII-XX, au lăsat în urmă semne inconfundabile. Ei au pus bazele principalelor șapte cetăți medievale: Brașov, Sibiu, Sighișoara, Cluj-Napoca, Bistrița, Sebeș și Mediaș. Zidurile exterioare, turnurile, bastioanele, podurile, scările, străduțele înguste, piațetele, clădirile publice și civile, bisericile, erau ridicate în scopul protejării locuitorilor cetății, contra deselor asedii ale tătarilor și turcilor din Evul Mediu. Ca o modalitate efectivă de aparare, pe care o regăsim și în cadrul satelor, în localitățile săsești se utiliza fortificarea bisericilor, formulă arhitecturala care acum este considerată ca fiind unica în Europa. Deși, sașii au utilizat tehnici similare în cetățile medievale de pe întregul continent, aproximativ 200 de biserici țărănești fortificate în stil specific săsesc, au rezistat timpului și pot fi vizitate în Transilvania, fiind total diferite de celelalte. Această bogată diversitate se datorează locului în care au trăit, dar și talentului și priceperii lor de maeștri constructori, potențialului economic, necesității de aparare, precum și bunului gust. Mai mult, vizitatorii vor fi încântați să descopere că multe dintre aceste biserici mai oferă slujbe religioase sătenilor și că multe dintre aceste locuri mai păstrează în sine tainele vremii prin mituri și legende.